Franz Schubert
S-a nascut la Viena la data de 31 ianuarie 1797.
Desi, a trait toata viata in umbra lui Beethoven, Franz Schubert, a lasat posteritatii adevarate dovezi de maiestrie artistica.
Fire timida si retrasa, nu a plecat niciodata departe de Viena, cu exceptia Ungariei, unde a predat muzica fiilor contelui Johann Karl Esterhazy.
A fost primul compozitor din istoria muzicii, care nu era si dirijor si instrumentist.
Misiunea lui a fost intotdeauna sa creeze muzica, multumindu-se sa scrie pagini dupa pagini, chiar daca aceasta era sau nu interpretate in public.
Studiile primare le face la Seminarul Imperial Regal, unde, in anul 1808, devine sopran in corul Capelei Curtii.
Ca elev s-a remarcat ca un bun pianist si violinist, dar mai ales ca un compozitor prolific.
In 1813 isi pierde vocea, insa continua studiile pentru a deveni profesor (la acea data avea 11 ani).
Intre 1814 si 1818 scrie fara incetare cantec dupa cantec, simfonii, muzica de camera, mise.
Datorita iubirii sale pentru pian si vocea umana, numele lui Franz Schubert este asociat cu precadere liedului.
In general, versurile care l-au inspirat pe muzician apartin poetilor romantici, tematica pieselor fiind si ea identica cu cea abordata de acestia.
Unul dintre cele mai desavarsite lieduri, "Gretchen la vartelnita" a fost compus de Schubert la numai saptesprezece ani.
Vor urma 145 de lieduri, pe texte din literatura germana (Goethe, Schiller, Heine, poeme de Ludwig Gottfried Kosengarten si de Willhelm Muller).
Liedul urmareste poemul de la inceput pana la sfarsit intr-o continuitate dramatica sau lirica, iar la Schubert unele lieduri imbraca forma baladelor.
Esenta liedului este asemanatoare cu cea a poeziei lirice, Schubert transformand poeziile in esente muzicale.
Cea mai mare serie de leiduri din literatura este cuprinsa in ciclurile "Die schone Mullerin" ("Frumoasa morarita") si "Die Winterreise" ("Calatorie de iarna") compuse in 1827.
Creatia lui Schubert este straina de virtuozitatea ceruta de salile de concerte sau de saloanele muzicale ale Vienei.
In schimb, compozitorul prefera sa scrie pentru prietenii apropiati care participau la serile de muzica organizate de acesta (aceste seri erau cunoscute sub numele de "schubertiade").
A compus noua simfonii, insa nici un concert.
Simfonia nr. 8 in si minor "Neterminata" (1822) a devenit favorita tuturor.
A scris literatura pianistica pentru patru maini, piese foarte cautate de public si de editori, mai ales pentru faptul ca acest gen de muzica putea fi abordata acasa, in "camera".
Desi a trait doar 31 de ani, Franz Schubert a scris impresionant de mult.
Sute de lieduri, simfonii, uverturi, cvartete, sonate, misse, piese corale si lucrari pentru teatru muzical, toate se regasesc in creatia acestui muzician.
Totodata, el este si creatorul impromptu-ului, un gen improvizatoric.
Schubert compune opt astfel de piese, toate constituind o piatra de incercare pentru orice pianist.
A murits la 19 noiembrie 1828 la Viena.
A fost nevoie sa treaca aproape patruzeci de ani de la moartea sa, ca omenirea sa-si dea seama de geniul lui Franz Schubert.