ŞCOALA   MUZICALĂ

Gabriel's Oboe (de Ennio Morricone)
​
„Oboiul lui Gabriel” este tema principală a filmului The Mission din 1986, cu Robert de Niro, Jeremy Irons, Liam Neeson și regia Roland Joffé. 
 
Tema a fost scrisă de compozitorul italian Ennio Morricone și de atunci a fost aranjată și interpretată de mai multe ori de artiști precum Yo-Yo Ma, Holly Gornik, și Brynjar Hoff, printre altele.
 
Tema a fost numită „de neuitat”  și o „melodie celebrată pentru oboi”.  Vocalistul Sarah Brightman a convins-o pe Morricone să-i permită să seteze versurile temei pentru a-și crea propria melodie, "Nella Fantasia".
În 2010, Morricone a încurajat-o pe soprana Hayley Westenra să scrie versuri în engleză pentru „Gabriel's Oboe” în albumul ei Paradiso.
​
Coloana sonoră a filmului a fost foarte bine primită în rândul criticilor, fiind nominalizată la Oscar pentru cea mai bună coloană sonoră și Morricone a mai câștigat Premiul Globul de Aur tot pentru cea mai bună coloană sonoră.
​
În film, tema este folosită cel mai bine atunci când protagonistul, părintele iezuit Gabriel, se îndreaptă spre o cascadă și începe să cânte la oboi, urmărind să se împrietenească cu nativii din acele locuri, pentru a-și putea desfășura activitatea misionară în Lumea Nouă. Membrii tribului Guaraní, care l-au urmărit de la distanță, se apropie de Gabriel pentru prima dată, nedumeriți de sunetele instrumentului necunoscut. Șeful tribului este însă nemulțumit de acest lucru și rupe oboiul lui Gabriel. Aceasta marchează începutul relației dintre părintele Gabriel și nativii din Guaraní.
​
Mai multe orchestre au interpretat „Oboiul lui Gabriel”, adesea sub îndrumarea lui Morricone însuși. Cele mai faimoase interpretări ale piesei, altele decât în ​​film, sunt probabil cele găsite în seria de concerte Morricone Conducts Morricone la mijlocul anilor 2000.

 

Context

• A fost compusă pentru filmul „The Mission” (1986), regizat de Roland Joffé.

• Este tema principală a personajului părintelui Gabriel (interpretat de Jeremy Irons), care cântă la oboi pentru a cuceri inimile tribului guaraní.

• A devenit rapid mai celebră decât filmul în sine și este una dintre cele mai recunoscute lucrări ale lui Morricone.

• ​

Curiozități muzicale și de context

1. Tema cântată „în locul replicilor”

   • În scena-cheie, părintele Gabriel nu folosește cuvinte, ci oboiul. Melodia lui devine un limbaj universal care trece dincolo de bariere culturale.

2. Oboiul ca simbol

   • Morricone a ales oboiul pentru că are o voce „umană”, caldă, aproape ca o rugăciune cântată.

   • Instrumentul reprezintă inocența, credința și fragilitatea personajului.

3. Succes independent de film

   • „Gabriel’s Oboe” a devenit ulterior o piesă de concert, cântată de oboiști, violoniști, chitariști, orchestre simfonice și chiar adaptată coral.

   • A fost reinterpretată în sute de versiuni, de la clasic la pop și crossover.

4. Transformarea în „Nella Fantasia”

   • Soprana Sarah Brightman a cerut ca tema să fie transformată într-o piesă vocală. Morricone a acceptat, iar versurile au fost scrise în italiană de Chiara Ferraù.

   • „Nella Fantasia” a devenit un hit internațional și a consolidat mitul temei.

5. Premii și... frustrarea lui Morricone

   • Muzica din „The Mission” a câștigat Globul de Aur și BAFTA, dar a pierdut Oscarul în 1987 în favoarea lui Herbie Hancock (Round Midnight).

   • Mulți critici consideră asta una dintre cele mai controversate decizii din istoria premiilor. Morricone a mărturisit mai târziu că a fost „o rană care nu s-a închis niciodată”.

6. Impact cultural și spiritual

   • Piesa este adesea cântată la ceremonii religioase, nunți, funeralii și evenimente solemne.

   • A ajuns să fie percepută nu doar ca muzică de film, ci ca un fel de imn al păcii și speranței.

7. Jeremy Irons și „lecțiile de oboi”

   • Pentru autenticitate, actorul Jeremy Irons a învățat să mimeze corect pozițiile de degete la oboi, deși sunetul real era înregistrat de oboistul profesionist.

   • Rezultatul a fost atât de realist, încât mulți spectatori au crezut că Irons chiar cânta.