ŞCOALA   MUZICALĂ

Detalii importante

1. Compozitor: Johann Sebastian Bach (1685–1750)

2. Context: Face parte din cantata BWV 147, compusă inițial în 1723, pentru biserică.

3. Titlu original:

   • În germană: Jesu, meiner Seelen Wonne („Isus, bucuria sufletului meu”)

   • „Jesu, Joy of Man’s Desiring” este titlul englezesc folosit în adaptările pentru pian și orchestră, popularizat în secolul XIX.

4. Structură:

   • Cantata are mai multe părți, iar melodia cunoscută ca „Jesu, Joy of Man’s Desiring” apare în mișcarea finală (chorale) pentru cor și orchestră.

5. Popularitate:

   • Varianta simplificată pentru pian solo sau orchestră de către câțiva editori (ex. Robert Schulz) a făcut ca piesa să fie extrem de cunoscută în lumea anglofonă.
     
     
     
     Curiozitati muzicale

   •  

   • Tema lirică simplă și repetitivă

   • Bach combină o linie melodică cantabilă, aproape vocală, cu un ritm constant al instrumentelor – un fel de „motor ritmic” care continuă sub cor.

   • Această tehnică creează o impresie de calm și continuitate, potrivită pentru meditație religioasă.
      

   • Textul

   • Textul este în germană și provine dintr-un hymn luteran:

   • Jesu, meiner Seelen Wonne → „Isus, bucuria sufletului meu”

   • Textul reflectă devotamentul spiritual și iubirea religioasă, nu este o „baladă romantică” cum sugerează titlul englezesc.
      

   • Instrumentația

   • Orchestră mică: vioară I și II, violoncel, basso continuo (orgă/clavecin).

   • Pianul modern sau orchestrarea simfonică folosită azi sunt adaptări; originalul era mai restrâns, specific muzicii de biserică luterană din Leipzig.
      

   • Popularitatea engleză

   • Titlul „Jesu, Joy of Man’s Desiring” a fost dat de editori englezi din secolul XIX (Robert Bridges și others), pentru a face melodia mai accesibilă publicului non-german.

   • Aceasta a dus la percepția greșită că ar fi o piesă romantică pentru recital, nu religioasă.
     
     Legende

   • Contraste între spiritual și popular

   • În bisericile luterane, corurile cântau cu solemnitate și pentru rugăciune.

   • Astăzi, aceeași mișcare este folosită la nunți, filme, publicitate, ceea ce a schimbat radical percepția ei – de la piesă religioasă la „hit clasic romantic”.
      

   • Linia melodică „seducătoare”

   • Chiar dacă textul este spiritual, melodia este atât de fluidă și frumoasă încât a fost considerată „emoțional senzuală” de unii critici ai secolului XIX.
      

   • Legătura cu Bach personal

   • Se crede că Bach a scris cantata pentru a impresiona comunitatea bisericească și autoritățile orașului Leipzig, dar și pentru afecțiunea personală pentru muzica corului și orgii, pe care le considera expresii ale devoțiunii intime.
      

   • Adaptări celebre

   • Versiunea pentru pian solo (de Walter Gieseking) și orchestrările moderne au făcut piesa mult mai cunoscută decât cantata completă.

   • Este adesea interpretată la Crăciun, nunți sau concerte de muzică clasică populară, deși Bach nu a scris-o cu acest scop