ŞCOALA   MUZICALĂ

CONCERTO GROSSO

 

 

 

 

Concerto grosso  = o formă a muzicii baroc în care melodia este alternată între un grup restrâns de instrumente (grupul concertino sau soli) şi întreaga orchestră (grosso, tutti sau ripieni)

 

 

• se impune în sec 17

 

- Această formă muzicală, la început, nu avea această denumire. Allessandri Stradella se pare că a scris prima partitură de acest gen, în care 2 grupuri de instrumentişti, diferite numeric, interpretează melodia în caracterul specific.

- Primul compozitor care a de numit acest ge este Arcangelo Corelli

- La Corelli concertul avea 5 părţi.

 

-După moartea lui Corelli se tipăreşte o colecţie de concerte grosso ale acestuia, fiind o reală inspiraţie pentru Francesco Geminiani, Giuseppe Torelli şi Antonio Vivaldi.

 

• La Vivaldi se va impune schema clasică a concertului în 3 părţi

(repede – lent – repede)

 

• Există 2 feluri de concerte grosso: concerto da chies ( concert bisercesc)

concerto da camera (concert de cameră)

 

• Concerto da chiesa alternează mişcările lente cu cele rapide

• Concerto da camera are caracterul unei suite, introdus de un preludiu, urmând diverse forme de dansuri populare

 

 

• Handel scrie câteva concerto grosso şi cîteva concerte Brandenburgice ale lui Bach, însă în ambele cazuri se pierde forma de concert grosso de până atunci.

• - Concerto grosso pierde în faţa concertuui cu un singur instrument solist şi a simfonie concertante de la începutul sec 19.

 

AUDIŢIE: Concertul brandenburgic nr. 5 de Bach

• Partea 1 – Allegro

• Partea 2 – Affetuoso

• Partea 3 – Allegro

Orchestră de coarde (di ripieni)

Grup solistic (concertino) format din flaut, vioara şi clavecinul (o noutate)